Ce este dislipidemia?

Dislipidemia e o tulburare a metabolismului grăsimilor, cu valori crescute ale lipidelor în sânge. Are un rol determinant în ateroscleroză, adică infiltrarea cu grăsimi a vaselor de sânge, și crește riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral. Poate fi cauzată de o alimentație bogată în grăsimi animale, poate fi genetică sau poate apărea din cauza altei boli, ca hipotiroidismul sau sindromul nefrotic.

Cât de gravă este?

Dintre factorii de risc cardiovascular tradiționali, dislipidemia e probabil cel mai frecvent și mai puternic, dar și cel mai ușor de controlat, prin alimentație sau medicamente.

Ce complicații poate avea?

Principalele complicații vin din ateroscleroză: infarct miocardic, infarct cerebral și boala arterială periferică, care poate duce la amputație. Rar, în formele cu trigliceride foarte mari, poate apărea pancreatita.

Ce simptome are?

Niciunul. Dislipidemia se manifestă direct prin complicații, de aceea analizele de sânge de rutină sunt foarte importante.

Ce cauzează dislipidemia la copii?

Mai ales mutațiile genetice, în așa-numitele dislipidemii familiale. Se recomandă testarea copiilor ai căror părinți au avut complicații ale aterosclerozei la vârste tinere.

Ce analize se fac?

Profilul lipidic: colesterolul total, trigliceridele, HDL-colesterolul („colesterolul bun”) și LDL-colesterolul („colesterolul rău”). Se recomandă bărbaților de la 40 de ani și femeilor de la 50 de ani sau după menopauză, mai ales dacă au și alți factori de risc, și oricui are ateroscleroză sau diabet de tip 2, indiferent de vârstă.

Cum se tratează?

Scăderea grăsimilor din sânge previne evenimentele cardiovasculare, lucru dovedit de numeroase studii. Medicamentul se alege după profilul lipidic, riscul cardiovascular și funcția ficatului și a rinichilor, și e însoțit întotdeauna de o alimentație săracă în grăsimi animale. Statinele sunt cele mai folosite și scad LDL-colesterolul cu 20–60%.

Cum o putem preveni?

Prin alimentație: greutate corporală potrivită, o dietă echilibrată, cu fructe, legume și cereale integrale, și mai puțină sare, grăsimi saturate și zahăr. Dieta mediteraneeană scade LDL-colesterolul cu aproximativ 20%. Colesterolul bun crește prin mișcare aerobică regulată, scădere în greutate, acizi grași omega-3 (pește, nuci, semințe) și renunțarea la fumat.

Ce alimente evităm?

Grăsimile de origine animală: carnea de porc, miel și oaie, pielița de pui, mezelurile, conservele de carne, laptele integral, maioneza, smântâna, frișca, zahărul și dulciurile, precum și excesul de alcool.

Ce sfat aveți pentru pacienți?

Cei care au avut deja complicații, adică evenimente vasculare, au nevoie de tratament cu medicamente, pentru că dieta singură nu mai e suficientă. Trebuie să meargă la medic pentru investigații și pentru stabilirea tratamentului.

Articolul are rol informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Pentru urgențe, sunați la 112.